Ultimele zile au fost foarte pline.
Intru aproape zilnic in grdina pentru vajnica mea lupta cu buruienile; leg crizantemele si tufanelele care au crescut destul de inalte.
Am recoltat menta, (miroase superb) coada soricelului si recoltez inca galbenele care infloresc pe tot parcursul verii pana toamna tarziu...
Am reusit sa usuc mai multa matase de porumb anul acesta de la porumbii pe care i-am mancat impreuna cu copiii...
Am uscat cimbru.
Am reusit in sfarsit sa confectionez compostorul care a si a intrat in drepturi avand in vedere ca reusesc sa scot din gradina cantitati insemnate de resturi de fructe, legume si plante ce raman in urma debarasarii gradinii. O cantitate egala daca nu mai mare merge zilnic spre hrana la cele 3 gaste, 2 rate, 3 gaini 30 si ceva de pui si un iepuras dragalas si foarte pofticios.
Compostorul meu arata cam asa:
L-am confectionat asa cum am planuit din patru paleti prinsi cu sarma unii de altii, pozitionati cu fata spre interior.
E suficient de mare si de incapator.
Celalalt tip de ingrasamant natural pe care l-am adus asta primavara ( balegar de vaca si cal) s-a compactat si a scazut considerabil in dimensiuni. Cred ca la primavara va fi numai bun de utilizat. Langa el depozitez gainatul de la pui si ce mai adun de la iepuras cand fac curatenie.
Sper ca din anul urmator sa pot sa folosesc si compostul, pe care intentionez sa il utilizez mai mult la salate si flori( mai ales trandafiri).
Anul acesta am procedat la taieri drastice in primavara la meri. Crescusera foarte inalti si nu reuseam sa ii stropesc si nici sa ii adun. Acest soi de mar (Florina) e un fel de ionatan dar care se coace foarte tarziu. Si se matureaza in timp dupa recoltare . E un mar bun de pastrat pentru iarna . Din pacate eu nu am practicat stropirile necesare si merele desi sunt foarte frumoase majoritatea sunt viermanoase.
Un succes neasteptat l-am avut anul acesta cu trei plante pe care le-am cultivat pentru prima data.Prima si a doua sunt doua varietati de busuioc : cel obisnuit pe care il putem vedea cel mai des in mana parinteilor cand boteaza si cealalta varietate este cea comestibila care se deosebeste de cel obisnuit prin forma si dimensiunea frunzelor( sunt viguroase si incretite, de dimensiuni variabile de un verde usor mai deschis), si prin aroma care este un pic diferita si mult mai intensa, alta deosebire este faptul ca este foarte fragil si perisabil. ( am avut batai de cap la uscare, frunzele lovite, sifonate sau indoite s-au stricat pur si simplu, si se deterioreaza foarte repede).
Asa arata in primavara si asa am recoltat eu ieri:
Iar busuiocul obisnuit care a crescut imens anul acesta arata cam asa (sau mai bine zis o parte din el):
L-am spalat si l-am atarnat cu tot respectul cuvenit pe perete, unul de o parte si celalalt de cealalta parte a usi de la intrarea principala.Dupa cum ati observat poate busuiocul obisnuit are mai putine frunze in favoarea florilor.
Iar cea de-a treia planta noua in gradina este o "salata", mai bine zis o verzitura . Se numeste Mangold si este (dupa parerea mea) o incrucisare intre sfecla si spanac adica frunzele sunt ca la sfecla seamana si cu stevia putin ca forma dar cresc pe tije viguroase (albe- la soiul Lukulus) si gustul este pronuntat de spanac. Verdele este foarte intens dar nu asa de inchis ca la spanac.
Frunzele sunt carnoase si crete si variaza ca dimensiune ajungand( la mine in gradina ) la fabuloasa inaltime de 80 cm cu tot cu tija.
Radacina este ca o ridiche alba destul de subtire si redusa ca dimensiune.
Ceea ce va pot spune ca il consum inca din primavara cand era rasad ca e tare bun.
Se poate prepara sub forma de mancare ca spanacul , inabusit ca garnitura cu cartofi sau orez, sau pur si simplu dupa propria inspiratie.
Am sa postez niste fotografii facute aseara in bucatarie unde dupa ce au adormit toti ai casei am procedat la curatirea lui si pregatirea pentru iarna.
Imi cer scuze pentru culoare , becul meu din bucatarie nu are putere prea mare. Calitatea fotografiilor nu e pe masura obiectului fotografiat.
Oricum daca sunteti decisi sa consumati mult verde si setea de verde nu va este satisfacuta de salata, dovlecei , spanac, loboda si alte cele, si daca doriti un bonus de la gradina dumneavoastra incercati sa cultivati aceasta planta si va veti simti pe deplin multumiti. Mai mult verde intr-o leguma nu este posibil.
Trebuie sa adaug ca frunzele de mangold se oxideaza foarte repede, nu se preteaza la fiertul in aburi( se inegresc) se pot fierbe dar trebuie sa fie complet acoperite de apa iar dupa preparare trebuie consumate cat mai repede.Dupa o incercare esuata de oparire inainte de a le congela am decis sa le bag crude , taiate fasi in pungi direct in congelator fara alte preparari.
La decongelare voi fi atenta sa le pun direct in apa clocotita sau in tigaia incinsa pt a evita deteriorarea. Imi aduc aminte ca in detaliile oferite de furnizorul de seminte era mentionat ca e un soi ce se preteaza foarte bine la congelare.
De abia astept sa vad cum se inmulteste aceasta planta pentru a obtine seminte proprii.
Ascultand prognoza meteo care a anuntat ploi, vijelii si chiar conditii de grindina m-am gandit sa adun ce mai era copt si gata de folosit de prin gradina pentru a micsora eventualele daune (milimetric). Asa ca la o raita destul de grabita prin gradina am adunat ceva legume care vor sfarsi in borcane sub forma de ghiveci sau tocana.
De cateva zile (cam o saptamana) culeg mure de gradina spre deliciul celor mici. La anul sper ca imi vor ajunge sa fac si o mica dulcetica.Rosiile au fost mult mai multe dar nu am pus decat cateva pentru efect.
In ceea ce priveste recolta de rosii de anul acesta sunt destul de multumita desi nu au rodit decat 25- 30% din capacitatea totala de rodire . Nu pot spune ca au fost prea ingrijite dar sunt suficient de multumita.
Am pus( prima data anul acesta) 19 borcane de 800 g cu rosii in bulion dupa o reteta a bunicii, din care am consumat unul de curiozitate; au iesit bine zic eu. Si daca o vrea Bunul Dumnezeu sa nu dea piatra pe la noi voi mai pune si rosii prunisoare mai spre toamna tot la borcane.
Ma bucur ca am terminat pe moment cu gemurile si dulceturile. Ar trebui sa fac niste magiun de prune dar voi vedea daca voi reusi .
Au inceput sa se coaca piersicile. Sunt foarte multe anul acesta, mi-au desfigurat pomii la furtunile trecute. Voi vedea ce voi mai putea salva din coroanele lor la primavara.
Dupa cum s-a prezentat anul acesta , incarcat de poame se pare ca la anul nu prea vor fi .
De cand stau la curte am observat ca pomii dau rod bogat un an iar anul urmator fie e bruma; fie piatra; fie nu leaga, ceva se intampla si nu prea mai rodesc.
Desi poate bilantul la conserve e bun pana acum simt ca gradina mea are un potential mult mai mare, dar ca eu cu munca mea in salturi nu reusesc sa i-l pun in valoare. Chiar daca nu sunt o adepta a tratamentelor chimice si incerc pe cat se poate sa lucrez eco in gradina mea, lupta cu buruienile m-a sleit de puteri si mi-a intins nervii si muschii la maxim astfel incat am ajuns la concluzia ca o sa erbicidez pe anumite portiuni unde pirul si volbura mi-au sufocat terenul. Mai am si alte buruieni precum stir, susai, palamida costrei, troscot, matraguna, si altele necunoscute dar cele doua mentionate mai sus m-au bagat in sperieti. Avand in vedere ca gradina e in grija mea exclusiva , si nu pot sta prea mult la pigulit am sa iau niste masuri drastice si ajung sa ma gandesc la ce spunea o buna prietena aici de-a mea referitor la buruieni , transformand starpirea buruienilor in metafora. Probabil ca voi lua masuri mai drastice si pe alte planuri caci se pare ca acest impuls vine din interior . Trebuie sa termin odata cu ele si cu cele la propriu si cu cele de la figurat.
Va las acum sa va pregatiti de furtuna sau de ce ne-o mai rezerva viitorul apropiat si voi reveni in curand cu alte noutati .
Va urez sa gradinariti cu placere!
