Din agenda saptamanilor trecute

Am cules unul dintre cei patru visini pe care ii am in curte si am facut sirop pe care il vom consuma pe parcursul sezonului si dulceata .
Imi pare rau ca nu va pot posta si gustul ei aici caci aceasta ar fi meritat cu adevarat o postare.
Visinele au fost imense si foarte bine coapte. am facut in total 23 de borcanele de 340 de grame de dulceata si vreo 2 litri de sirop.
La dulceata nu am adaugat nimic in plus, am pus doar apa , zahar si visine dar pare sa nu ii lipseasca nimic.

Am adunat cele cateva agrise , rosii si albe pe care am reusit cu greu sa le salvez din manutele celor mici, cateva coacaze rosii ramase si un pumn de coacaze negre pe care le-am facut intr-o clipa de inspiratie pe toate o singura dulceata . A iesit fabuloasa si nu vreau sa va para ca ma laud dar nici mie nu-mi vine sa cred ce a iesit.
Agrisele au o capacitate de gelificare foarte mare astfel incat dulceata a fost gata foarte repede...
Au iesit trei borcanele de 340 de g de dulceata care seamana mai degraba cu un jeleu ...
Am primit si o sugestie excelenta de la o prietena: in cazul in care vreau sa fac tort cu fructe de padure pot topi putina dulceata si o pot turna deasupra caci la racire va fi ca o gelatina... Cam asa arata inainte sa o iau de pe foc...


Am cules cele cateva caise pe care le-a dat jos furtuna si am facut cu ele compot in total 8 borcane de 800 g.
Anul acesta am schimbat metoda folosita la compoturi pentru ca anul trecut am avut surprize cu zaharul . Unele au iesit prea dulci altele prea acrisoare . Asa ca am topit zaharul intai in apa l-am potrivit de dulce si apoi am introdus fructele pe care le-am fiert putin . Abia apoi am pus compotul in borcane si l-am sterilizat in continuare prin fierbere in bain-marie.
Eu la compoturi adaug pentru aroma cuisoare, dau o aroma deosebita.

Se pare ca saptamana urmatoare voi continua cu visinele si in paralel cu gradina care are mare nevoie de sapa si de eliberare de buruieni.
Am gasit o solutie pentru lada de compost pe care intentionam sa o confectionez si nu stiam din ce o voi face, dar am vazut pe mai multe bloguri de gradinarit straine, lazi de compost verde din panouri asemanatoare cu paletii nostrii atat de cautati prin sate pentru multiplele lor intrebuintari.
Asa ca am ales 4 paleti de aproximativ aceeasi marime si i-am transportat in locul in care am decis sa construiesc lada de compost.
Am oscilat indelung in alegerea locului caci tare mi-as fi dorit sa o am mai aproape de bucatarie deoarece sunt o multime de deseuri menajere vegetale care trebuie sa ajunga in ea, dar tinand cont ca cea mai mare parte de material compostabil va proveni din gradina am decis sa o pozitionez intr-un loc ferit, aproape de gradina de legume.
Acesta este primul an de compostare si deci va voi tine la curent cu progresele pe care le voi obtine si evident cu eventualul esec daca va fi cazul; cel mai dificil va fi sa sortez buruienile , caci din ce stiu eu pentru compost nu sunt bune buruienile cu seminte.
O alta activitate arzatoare pe care intentionez sa o desfasor de asemenea in premiera este o tentativa de permacultura si utilizare de mulch, stiut fiind faptul ca anul acesta este si se va mentine destul de secetos.
In acest sens am curatat de buruienile de rigoare o parcela dintr-un strat mai mare de flori unde nu am plantate flori de vara, decat narcise, si zambile . Am reusit sa ocolesc cu succes cateva petunii si galbenele crescute din semintele scuturate de anul trecut si am acoperit parcela cu doua tipuri de material, pe cea mai mare bucata am pus carton obisnuit iar pe o mica suprafata am pus hartie de ziar( reviste cu reclame) . Am udat cartonul cu apa si l-am acoperit dupa posibilitati cu frunze si plante verzi nefolositoare care s-au uscat mai apoi pe locul in care le-am asezat. Trebuie sa mentionez ca parcela respectiva nu a fost sapata de cativa ani buni din banala lipsa de timp. De ce carton? pentru a evita cresterea abundenta a buruienilor, pentru ca e bun la compostat si mentine datorita grosimii sale o mare parte de umezeala in sol. Ce am constatat este ca nu am pus suficient paios, pentru ca inca nu sunt sigura de grosimea exacta de paie sau mulch de care am nevoie pentru a asigura o protectie maxima impotriva evaporarii apei. Deci trebuie sa mai adaug strat de iarba si resturi vegetale din plante pentru a impiedica uscarea excesiva. Am plantat in parcela respectiva cateva plante din care nu au supravietuit decat cateva pentru ca a durat o zi pana am acoperit cartonul cu plante pentru uscat, iar acesta din urma a functionat practic ca o tigaie: la soare s-a incins si a ars majoritatea plantelor rasadite. Au supravietuit unele si par sa le mearga foarte bine cel putin pana acum .
Am mai plantat cateva plante zilele trecute si abia astept sa vad daca vor supravietui.
oricum mai am cate ceva plantat pe acolo dar evolutia per total e buna , nemultumirea vine insa din faptul ca am cercetat solul si ma asteptam sa fie suficient de umed si mi se pare totusi uscat .
Noroc ca a plouat mai mult in ultimul timp si umezeala e suficienta in sol.
Va prezint aici si unul din noii mei prieteni din curte care a tinut sa ma bucure zilele acestea cu un parfum inegalabil ce se resimtea in toata curtea:

Se poate vedea sub el incercarea de mulch-ing pe care am facut-o .
Intre timp cei doi crini au ajuns in doua vaze "speciale" caci am dorit sa pot impartasi bucuria pe care ei mi-au oferit-o.

Va urez sa gradinariti cu placere!

Cu putina intarziere.... agenda la zi

Cu putina intarziere va pot prezenta cate ceva din agenda mea de "gradinareasa" cum m-a numit un prieten de-al nostru de familie .O agenda de altfel foarte incarcata avand in vedere ca ea cuprinde si alte activitati in afara de cele de gradinarit stiut fiind faptul ca noi femeile mai suntem si sotii si mamici si stapanele casei...
Un scurt rezumat a ceea ce s-a intamplat si nu pot sa va arat in poze consta in urmatoarele activitati pe care le-am incheiat deja:
La capitolul fructe :
1. Recoltarea cireselor ;
2. Recoltarea capasunelor;
3. Recoltarea coditelor de cirese pentru ceai;
4. Prepararea de dulceata , gem, sirop si compot de cirese;
5.Prepararea de dulceata si sirop de capsune;
6.Am pus cateva portii de cirese pentru tarte la congelator.
Activitati ce se afla in curs de desfasurare :
1. Recoltarea coacazelor rosii si negre;
2 Recoltarea zmeurei de gradina;
Am reusit sa prepar putina dulceata de zmeura si sirop, iar coacazele am preferat sa le dau copiilor sa le manance crude pentru a beneficia la maxim de calitatile lor.
Trebuie sa recunosc ca recolta de zmeura a fost impresionanta , si inca e in desfasurare...
Cat despre recolta de coacaze va las pe dumneavostra sa apreciati spunandu-va doar ca ceea ce vedeti este doar din doi arbusti culeasa:

au fost cam 7-8 sute de grame, ciorchinii aratau superb:

Cam asa a aratat de cateva zile incoace gustarea de la ora 16 a copiilor mei :

Alte activitati care asteapta la rand :
1.Recoltarea visinelor si prepararea lor.

La capitolul legume :

La acest capitol cea mai mare parte din activitati sunt in continua desfasurare:

In primul rand si in ultimul ramane, din pacate pentru mine, sa smulg buruienile care au napadit totul din pricina lipsei mele de timp.
Voi recolta guliile pe masura ce vor fi gata de preparat. Copiii le prefera crude, dar este foarte buna si supa de gulii.
Trebuie sa adun semintele de spanac, si ridichi cand vor fi gata...
Trebuie sa mai fac loc pentru cateva rosii prunisoare soiul Roma VF , e primul an cand le cultiv si sunt curioasa daca voi reusi sa am recolta sperata.
Dar inainte de toate trebuie sa leg rosiile pe care acusi le voi si recolta caci nu am avut araci decat cativa si inca sunt in criza , si trebuie sa mai improvizez cum pot.Sper ca la anul nu o sa se mai repete aceasta problema...
Trebuie sa va spun ca de cativa ani cultiv un soi de rosii romanesti de gradina care sunt cunoscute printre legumicultori cu numele de urzicuta. Au frunzele mari si late de un verde foarte inchis tulpina si lastarii puternic dezvoltate. Rodul este relativ tarziu,sfarsitul lui iunie inceputul lui iulie, dar foarte bogat si fructul este mare carnos si in forma de gogosar incretit.
Cu siguranta le-ati vazut pe tarabe la tarani, in cursul verii. Sunt delicioase!
Am o poza pentru dumneavoastra cu prima gulie pe care am recoltat-o si am cultivat-o personal in viata mea:

In privinta plantelor medicinale sunt in plin cules de musetel, galbenele si sunatoare ( ultima trebuie sa recunosc ca de catva ani in coace mi-a pus stapanire pe gradina si mi-a oferit cantitati imense de planta pentru ceai...
In ceea ce privesc florile din gradina trebuie sa recunosc ca in afara de faptul ca le ud si ma bucur de ele nu prea reusesc sa mai fac nimc.
In privinta florilor de ghiveci insa am operat o mica modificare dictata de conditiile de mediu, si anume am restrans si asezat intr-un aranjament pe mai multe etaje aproximativ toate ghivecele la umbra sub nuc, unde nu le arde soarele si mai au putina racoare, iar apa din pamant nu dispare cu atata repeziciune... Am constatat ca le convine locul ales si se simt foarte bine acolo , si recunosc ca imi este si mai usor sa le ud.
Va sfatuiesc cu caldura sa restrangeti si dumneavoastra perimetrul de asezare al ghivecelor pe timpul verii, veti economisii timp si apa, iar efectul poate fi foarte placut...
De asemenea am hotarat sa ma limitez la numarul de ghivece existent, pentru ca cu cat sunt mai multe si mai diverse munca de intretinere este mai elaborata si mai indelungata iar eu ma lupt sa gasesc cai de eficientizare a muncii in gradina precum si de reducere a activitatilor care nu au importanta majora pentru intreagul sistem. Despre aceasta chestiune voi mai scrie sper in curand un articol separat pe care va voi invita sa il completati si comentati.
Acestea au fost pe scurt cateva activitati din partea de gradina a ograzii mele . Acum am sa iau pauza si o sa ma rentorc la lucru caci din pricina unor alte activitati casnice am ramas in urma la capitolul gradina.
Va imbratisez si va urez sa Gradinariti cu placere!

Fara cuvinte

Azi - Sunatoare

Dintre toate plantele medicinale pe care le cunosc si pe care am reusit sa le culeg cu mana mea, cea mai frumoasa mi se pare sunatoarea.
Cand ne-am mutat in curtea aceasta si a venit vara , am privit-o cu intristare ... pentru ca s-a umplut de buruieni, diverse plante pe care de obicei suntem obisnuiti sa le smulgem din gradinile noastre de legume. Dar in timp am descoperit ca unele dintre ele sunt plante cu nemaipomenite proprietati terapeutice... dintre acestea amintesc papadia, musetelul, traista ciobanului, sunatoarea , patlagina, ghimpele, lumanarica, menta, izma, trei frati patati .La acestea s-au mai adaugat galbenelele si coada soricelului, rostopasca pe care le-am plantat noi, mai tarziu.
La inceput erau ici colo cate o plantuta firava dar mai apoi au crescut din abundenta dand gradinii un aspect salbatic.
Cautand sa vad care sunt afectiunile care se pot trata cu aceste plante am constatat ca in mod exceptional multe dintre acestea le avem si noi . N-ar fi o exagerare sa afirm ca in raportul dintre cantitatea de plante crescute si afectiunile pe care le avem exista o proportionalitate perfecta.
Ce vreau sa spun este ca in masura in care exista o afectiune in familie , planta de leac creste cantitativ direct proportional cu aceasta. Astfel ca la noi in curte cel mai mult a raspandit Dumnezeu, doua plante: sunatoarea si patlagina care sunt urmate de aproape de traista ciobanului si musetel care au mai scazut in raspandire datorita masurilor drastice de restrictionare a spatiului de crestere.
Deci pentru ca Sunatoarea este in ultimii ani regina gradinii am sa va povestesc un pic despre ea.

Hypericum Perforatum sau sunatoare este cunoscuta in popor sub mai multe denumiri printre care si urmatoarele: buruiana- de -naduf, crucea- voinicului, dobrisor, floarea lui Ioan, lemnie, inchegatoare, osul-iepurelui, sunaica si altele.
Este o planta erbacee perena care este raspandita pe intreg teritoriul tarii noastre, din campie pana in zona subalpina, dar mai cu seama in zona deluroasa. Ea are o inaltime intre 20 si 1oo cm, si prezinta o tulpina lunga , care se lemnifica, ramificata , cu frunzulite ovale , cu florile dispuse in inflorescente de un galben auriu.

Principiul activ ce se gaseste in aceasta planta este o substanta numita hipericina, care are culoarea rosie-bruna . Recoltarea plantei se face in perioada de inflorire.
Aceasta planta are urmatoarele proprietati: antiinflamator pt mucoasa bronsica, genito-urinara si digestiva, antiulceros, antidiareic, coleretic, colagog, antihipertensiv, vasodilatator, antihemoragic, antihemoroidal, diuretic, sedativ, analgezic.
Poate fi folosita si in vindecarea urmatoarelor afectiuni: tulburari de vorbire, de memorie, somn agitat, accese de isterie, tensiuni nervoase, somnambulism, frica exagerata si oboseala psihica.
In aplicarea locala pe piele, actioneaza calmant, antipruriginos, trofic si protector in diferite leziuni cutanate, arsuri usoare, fisuri, escoliatii, eritem solar si fesier, precum si la diferite afectiuni oro-faringiene.
Uleiul de sunatoare, care isi mentine calitatile timp indelungat, este utilizat cu succes nu numai pentru rani proaspete, hematoame, inflamatii ganglionare, si ten aspru, dar este si un produs eficient in cazul durerilor de spate, lumbago, sciatica, si reumatism.
De asemenea se poate folosi si la sugari in perioada de colici, in care se frictioneaza burtica micutului cu ulei de sunatoare.
Pe vremuri taranii isi vindecau toate afectiunile de piele cu acest ulei si foloseau acest leac si la vindecarea animalelor din batatura, in unele zone se dadea aceasta planta ca hrana la vite pentru a le feri de boli.
De asemenea uleiul de sunatoare preparat cu ulei de in este un bun leac casnic pentru arsuri si opariri.

In speranta ca veti gasi aceasta planta sa o recoltati chiar dumneavoastra, va ofer aici cateva retete utile de preparate de sunatoare.

Maceratul in ulei - de sunatoare:

2o g. flori bine maruntite, se umecteaza cu 20ml. alcool de cel putin 70 grade, timp de 12 ore, dupa care se adauga 200 ml. ulei de floarea-soarelui si se incalzeste la abur timp de 3 ore in care se amesteca din cand in cand. Se lasa la macerat 2-3 zile iar apoi se pune in sticle inchise la culoare si se tine la loc racoros.

Plamadeala in ulei:

Florile culese pe vreme insorita, se introduc intr-o sticluta pana la gat, fara a se indesa si se toarna peste ele ulei fin de masline ( sau de in , in functie de utilizare), uleiul trebuie sa acopere plantele. Sticla astupata se lasa cateva saptamani ( dupa alte surse 6-7 zile) in soare sau langa masina de gatit. Dupa catva timp, uleiul capata o culoare rosiatica. Se filtreaza prin tifon , storcandu-se bine resturile, si se pune in sticlute de culoare inchisa.Uleiul astfel preparat isi poate pastra proprietatile si 2 ani.

Tinctura de sunatoare:

Doua maini pline de flori culese pe vreme insorita, se pun intr-un litru de rachiu, si sticla se lasa 3 saptamani in soare.
Infuzie de sunatoare:

Se fierbe apa si cand clocoteste se da la o parte. Se adauga o lingurita cu varf de planta la 250 ml apa si se lasa la infuzat 15 minute. Se strecoara si se consuma in functie de afectiunea pt care e utilizata.


Precautii:

In general este bine ca tratamentul cu sunatoare sa nu dureze mai mult de 2 luni in continuu, practicandi-se dupa acestea o pauza de cel putin 2 saptamani, intrucat favorizeaza aparitia unor simptome cum ar fi nevralgie, sensibilitate exagerata la lumina, dureri usoare de cap.
La utilizarea preparatelor de sunatoare pe piele este recomandata evitarea expunerii la soare(plaja) deoarece pot aparea reactii de fotosensibilizare.
Am citit de asemenea ca tratamentul cu sunatoare nu este indicat sa fie administrat in acelasi timp cu tratamentul medicamentos (alopat).

Sper ca va sunt de folos aceste informatii si am reusit sa va trezesc interesul pentru aceasta planta a carui gust in ceai este inconfundabil si in acelasi timp delicat si placut.

Acum va las pentru a savura ceasca de ceai cu pricina, alaturi de privelistea minunata a gradinii in plna zi de vara ...