joi, 6 martie 2014

Planuri... si petice de culoare

          Tot dau raite prin gradina , asa prin ploaia aceasta "bacoviana " sa observ ce a mai răsărit, cum stau lucrurile nemișcate din lipsa de vreme  si  lipsa de timp frumos ...
      In solar s-au instalat comod semințele în paharele și tăvițe ... am pus cam de toate ... câteva vinete , roșii , leuștean , castraveți , dovlecei , pepeni galbeni, gulioare , varza creata  , floricele , nu multe pentru ca nu mai cultiv toată curtea si oricum ma așteaptă răsaduri gata crescute de la finii mei legumicultori de la Vidra care ma răsfață an de an cu bunătăți de răsaduri (iți vine sa le mănânci asa de frumoase  sunt ) . Am decis sa fac experiențe cu semințe de la mine din curte sa vedem ce-o ieși ... răsaduri voi lua mai puține pentru ca pământul nu mai duce o agricultura intensiva ... și apoi vreau sa schimb felul de a relaționa cu el .
     In acest sens ma gândesc sa încerc  sa fac câteva straturi înălțate , si poate si unele in regim de permacultura . Voi pune o fășie de pământ în odihna pentru ca după ani buni de cultivare pe ea nu mai produce decat buruieni , am sa o cultiv cu plante amestecate , încă nu sunt decisa careva fi amestecul final dar in orice caz nu voi face monocultura acolo . Ma gândesc la ceva hrișca , trifoi alb , lupine , lucerna ... 
    Am decis unde va fi primul strat permanent de cultura . Voi folosi o fășie din spațiul nou creat care are un pământ destul de prost dar odihnit :) .
    Am o mulțime de idei, dar încă nu sunt pe deplin hotărâta de cum va trebui sa arate mica mea jungla .
    Este o suprafața în partea de est , care este cam umbrita deoarece are în fata casa vecinilor , o zona relativ umeda in care soarele apare după 12 . Este de altfel și locul unde am pomi fructiferi pe 2 rânduri... E jalnica situația deoarece am avut ani de-a rândul pe lângă gard coacăzi care în ciuda faptului ca sunt absolut identici cu cei ai mamei mele, nu dau  nici o zecime din producția ei de coacăze ... pentru ca sunt în umbra si pentru ca nu prea sunt priviți cu simpatie de vecina care ii considera "bălării enervante" :)  Asa ca intenționez sa scot "bălăriile" din zona și sa le mut , dar locul , însorit unde ar trebui sa stea e locuit de o "problema de rezolvat" , respectiv 2 autoturisme dacia , rable cu acte in regula, care nu îmi aparțin, pe care le găzduiesc temporar , doar ca s-a cam lungit valabilitatea acestei noțiuni ...
    In orice caz voi desființa coacăzii din locul respectiv si il voi cultiva cu o planta care sa fie folositoare pentru pământ si sa ocupe spațiul respectiv  dându-i un aspect de livada , curata ( nu intentionez sa cultiv gazon ).
    Asta este una din zonele care vor suferi modificări in aceasta primăvara . Am acolo 5 meri (3 soiul florina bănuiesc , unul golden și unul idared ) un vișin superb, 2 peri din care unul il voi scoate pentru ca face foarte putin rod, și de o calitate proasta . Tind sa cred ca e ceva hibrid l-am primit de la o vecina căreia i-a ieșit din semințe , nu își mai aducea aminte ce este (face pere mici de tot, asemănătoare cu cele Hashi chinezești în buchete ca cireșele  câte 5-6 laolaltă , cu toate ca   pomul are o vigoare deosebita și o rezistenta la bolile de frunze și tulpina foarte buna fructele, foarte puține la număr, se usucă, se strica și cad în perioada când ar trebui sa se  coacă ... Acesta e ultimul an în care l-am lăsat și cred ca îl voi tăia în toamna ...intenționez sa aduc un pomicultor sa îl vadă; are o coroana deosebita și o dezvoltare superba mai fac o încercare de identificare si salvare , dacă se dovedește sălbăticit sau neproductiv la vizita cu pricina , unde ii stau rădăcinile o sa ii stea si ramurile ...  Celalalt par este  un par Wiliams  care a făcut pe cele trei crăcuțe ale lui 3 pere anul trecut, primul rod de care am fost deosebit de incantata . Si în capătul locului am un gutui din soiul meu preferat , (nu are nume dar are gust dulce și bun și productivitate foarte mare) . E fiu legitim al gutuiului bătrân pe care l-am găsit în curte când ne-am mutat și care s-a uscat intre timp , murind de o bătrânețe binemeritata cu o tulpina de 25 -30 de cm în diametru goala pe dinauntru săracul de el .
    Este cel mai tânăr gutui din curte. Din același gutui bătrân au dat multe generații de gutui, chiar și după moartea lui si scoaterea tulpini din locul cu pricina, cei care au fost plantați anterior au dat rodul lor fiecare după măsura lui ...
    Am constatat ca am foarte multi pomi in curte ... muuulti tare si asta crează o imagine de neorânduiala ... Ce sa mai zic de nucul imens , încă tinerel care tronează in mijlocul curții o splendoare de copac pe care îl iubim in mod special care ne răsplătește cu nuci foarte bune si dulci cu o coaja deosebit de ușor de spart si pentru a înțelege cum ne răsplătește el dragostea o sa va pun o poza cu felul de nuci pe care le face de o vreme încoace spre bucuria copiilor:



    Atât coaja cât și miejii sunt  împărțite în trei parți... și încă un lucru minunat , nucul când am venit noi suferea de o boala astfel încât dădea multe nuci viermănoase la al doilea an , încetul cu încetul acest lucru s-a ameliorat simțitor și dacă acum 3-4 ani aceste tipuri de nuci erau poate una sau 2 in tot pomul, de doi ani numărul lor a devenit impresionant si este in creștere ...spre bucuria copiilor care nu se satura sa le privească ... si sa le mănânce evident.

     Am observat ca au încolțit ridichile puse in solar si salata pe ici pe colo... abia aștept sa le vad crescând ... mazărea nu da semne ca e dornica sa ne vadă, dar la o verificare scurta "in incinta"  am observat ca boabele sunt umflate bine, gata gata sa pleznească si sa scoată năsucul la iveala micile radacinute... in consecința dau vina pe infertilitatea pământului care nu le-a convins încă sa încolțească; sa speram ca un mic val de căldura va reuși aceasta mult dorita performanta .
   
   Am verificat starea celor câteva rădăcini de mangold care au iernat excelent sub frunze si ce a mai fost pe lângă ele , voi încerca anul acesta sa recoltez semințele lor in ideea in care sursa mea de semințe se scumpește simțitor de la un an la altul .



      Un alt prilej de bucurie e pătrunjelul care anul acesta e la anul de sămânța , adică va rodi , si care a fost învelit cu o folie pe perioada de iarna , iar acum e verde si frumos bun de folosit la mâncare ...

      Zambilele, narcisele si lalelele sunt toate răsărite cam la un lat de palma si la lalele pot ghici si boboci la soiurile timpurii , trandafirii au muguri rozalii , liliacul are si el mugurii verzi , primulele au inflorit timide , si pe lângă cele galben arămii de la mămica mea , din gradina bunicii, care mi-au fermecat copilăria, am avut bucuria sa constat ca au supraviețuit si câteva albastre sădite din ghivece cumpărate acum un an. Desigur vigoarea celor din gradina bunicii deși cu mai puține flori e de invidiat in comparație cu cele proaspăt aclimatizate .




    Alte flori care s-au încumetat sa scoată năsucul din pământ sunt bujorii , floxul , viorelele, si brândușele care m-au bucurat cu florile lor portocali deja de ceva vreme ...

   Alte planuri ? Mai sunt multe ... vreau sa confecționez  ramele pentru straturile înălțate , si imediat ce vremea permite sa dau o fuga la pădure după pământ . Trebuie sa achiziționez țeava sau profil încă nu sunt sigura, si câțiva saci de ciment pentru a face spaliere la vita de vie care de ani de zile a fost neglijata nefiind prioritatea numarul unu , (nici acum nu-i ) dar nu o mai rabd sărăcuța atârnata prin cireș , vișini sau pe araci care sfârșesc mereu la pământ cu ea cu tot, sub povara rodului bogat . Inca mai vreau sa fac, si asta e prioritate, un coteț la gâște săracele ca stau stinghere fără loc de ouat si adăpost de ploaie real ... e in lucru , dar încă nu sunt hotărâta cum ar trebui sa il fac ... dacă aveți vreo idee  poate mi-o împărtășiți si mie ... Paie încă nu am găsit , nici gunoi de grajd încă ... In rest ...munca de curățire si debarasare de diverse obiecte , frunze lemne si ce o mai fi in harababura mea de curte  care îmi duce dorul de ceva ani buni ....

Va urez o primăvara frumoasa cu spor si succes la răsaduri si nu in ultimul rând un post binecuvântat!



marți, 25 februarie 2014

Incercari timide

 Azi am reușit sa ajung pe blog, am început lucrările în gradina și documentarea pentru câteva proiecte pe care vreau sa le experimentez începând din acest an.
 Precum am zis am câștigat ceva spațiu pentru gradina , dezafectând o construcție din chirpici , fosta casa de locuit , de mai multi ani, parțial dărâmata . Anul trecut, cu un efort destul de costisitor,  am reușit sa scoatem grămada de pământ din curte . A rezultat un spațiu viran a cărui pământ  are o calitate destul de proasta . Am săpat la cazma ( cu greu ) o parcela libera de cca 10 mp în care voi face o experiența unica probabil. Am plantat mazăre ... strategic . Mazarea după cum se știe e o planta care fixează azotul în sol,  plus ca îmi va furniza masa verde pentru compost. Se poate planta ca și cultura timpurie după ea putând fi cultivate alte tipuri de plante. Nu cred ca voi reuși sa cultiv altceva după mazăre , eventual fasole  fără araci ,dar asta rămâne de văzut .
 Lipsa resurselor m-a determinat sa folosesc pământul rezultat ca atare fără îmbunatățiri  de genul adus pământ de la pădure sau alte asemenea.  Procedura de săpare a fost anevoioasa și trista . Pământul este destul de galben , lutos și tasat - ținând cont de gimnastica cu excavatorul de pe el și faptul ca nu a fost irigat de foarte multa vreme ( 100 de ani dacă nu mai mult:)) ) . Am scos pietrele și cărămizile pe care le-am întâlnit , destul de puține, dar au mai rămas pe ici pe colo ceva resturi de zugrăveala și ceva praf ( resturi de ciment măcinat ) .
 Știu ca  nimeni nu e incantat cu o astfel de varianta , dar voi încerca sa fac utilizabila aceasta bucata de teren în diverse moduri.  Cel mai trist - nu am găsit nici o rama în 10 mp de teren săpat ... o sa cultiv și rame dacă e necesar :).

Inițial, spațiul gol era arvunit pentru un solar de dimensiuni  mari, pentru roșii, mai ales, si alte culturi de iarna deoarece celalalt solar este relativ mic și neîncăpător. Pana la "deblocarea fondurilor" pentru o astfel de investiție intenționez sa fac câteva tentative de cultivare și regenerare a solului. Prima este parcela cu mazăre , intenționez sa cultiv și putin porumb pe partea dinspre gard unde am avut găinile multi ani la rând  pentru ca am avut în aceasta vara- toamna niște plante de porumb impresionant de viguroase  ( autoinsamantat în urma ultimelor hrăniri a pasărilor înainte de dezafectarea construcției cu pricina) . In rest voi încerca aici doua tipuri de culturi   și anume  : una cu straturi înălțate  cu cadru de lemn probabil și eventual pământ de mranița pentru rădăcinoase și celalalt tip de straturi in sistem de permacultura ...

Intenționez sa schimb putin felul in care am cultivat pana acum flori și legume . In prezent din pricina lipsei de timp și a dorinței de a avea o cât mai mare diversitate de plante și flori gradina arata în mare parte ca o jungla având o mare densitate de plante pe metru pătrat, dar și insecte pe măsura .

Îmi surâde într-un fel cultivarea cu straturi înălțate , dar îmi displace spațiul " mort' dintre ele,  îmi da senzația de artificial și oarecum rupt de pământ sau de suprafața reala a pământului . In orice caz trebuie o reorganizare destul de drastica , deși ma obișnuisem cu mica mea jungla ... un lucru pe care l-am observat, și nu numai eu, este senzația de spațiu izolat , cum sa va explic ... în curte la mine , indiferent cât de cald e afara nu ai senzația de disconfort creata de aerul fierbinte de câmpie pe care o ai la vecini de exemplu ... unde, când se ridica soarele practic simți nevoia sa fugi  în beci ... e cald desigur, dar nu insuportabil... și asta se simte în momentul în care intri pe poarta în curte și te întâmpina o boare răcoroasa fata de zăpușeala din strada ... Probabil ca nucul  are un rol important , perdeaua de pomi din jurul curții ( stam pe colt) la fel dar cu siguranța ca și cantitatea de vegetație contribuie mult la acest confort . Toată vara sunt complet inadecvat îmbrăcata când plec de acasă din pricina temperaturii ușor scăzute din casa și curte, și e destul de delicat când ajung aproape de coltul străzii și constat ca sunt mult mai gros îmbrăcata decât trebuie ... Si totuși am un mare of ... nu ma împac cu clima de câmpie și visez cu ochii deschiși la o curte într-o zona de deal sau munte cu care am crescut în copilărie și cu care ma simt în largul meu .

Voi atașa câteva poze  cu ce am reușit sa fotografiez ... și apoi o sa revin cu povestea despre solarul existent  pe care l-am învelit pana la urma și folosit cu succes pana în prezent.



Ghioceii îs infloriți din decembrie au stat sub zăpada o parte ... In prima imagine se poate zări spațiul rezultat (de la stânga la dreapta) din dărâmarea casei vechi  - din gărdulețul de lemn pana în cel de tabla ...  Am un leagăn proaspăt confecționat de soțul meu pentru copii și câteva mese și bănci de gradina ce sunt depozitate în stânga ... Mesele în dimensiuni de 2,oo m /60 cm  si bănci pe ambele parți au fost confecționate asta vara cu ocazia unui eveniment deosebit iar acum așteaptă destinatari interesați de astfel de mobilier practic, rustic, și ușor de întreținut. O parte au plecat la rude, prieteni și cunoscuți care stau la curte . Nu au cine știe ce design. Is practice și  facute cu  bun simt , putin finisate și încă netratate cu ulei sau lac . Noi avem încă masa pe care am făcut-o acum 13 ani când ne-am mutat :) și încă una pe care am făcut-o acum 3 ani cu alta ocazie binecuvântata ... dacă sunt tratate și lăcuite îs extrem de utile în curte ... eu am scăpat de nebunia  pepenilor mâncați în bucătărie pe care vara ii servim pe masa afara și doar o spăl cu apa  - și gata durerea de cap :)

Langa acele mese am săpat parcela cu mazăre ....

 Dar sa revin la fotografii ... Aveți acolo solarelul meu , de  care sunt extrem de atașata . Are asa cum menționam într-un articol anterior 3m/6m si este confecționat  din cele mai subțiri profile de metal  . Este suficient de rezistent . Inițial l-am acoperit cu folie  de solar verde cu garanție 4 ani, achiziționata de la un producător cunoscut de plastice din București, dar deși folia a fost destul de groasa  se pare ca nu întrunea condițiile sus menționate . Am ales ca suprafața acoperișului, in doua ape, sa fie de la început din policarbonat , mai ales ca ne-au ajutat și dimensiunile foilor. Am învelit cu folie de jur împrejur și a durat 1 an , respectiv o vara , pana în primăvara sfasiindu-se fiind agresat de vânt și alți factori mecanici ... . In consecința am ajuns la concluzia ca voi opta pentru policarbonat integral ... Pe partea dinspre răsărit (poziționarea lui este de la nord- intrarea  la sud -spatele ) am făcut un oblon pe toată lungimea solarului cu lățimea de 1 m . care se rabatează fiind sprijinit cu  doua bucăți de lemn în cele 2 margini pe perioada de vara . Aerisirea este suficienta .
Pana anul acesta,  pe perioada de iarna , am găzduit în el pasările care nu au încă niște adăposturi suficient de călduroase . Abia anul trecut am reușit sa le facem  împrejmuiri cu plasa pe locul unde vor avea reședința definitiva . Acum sunt în partea din spate a solarului la garsoniera , deoarece anul acesta am deci sa cultiv ceva legume de primăvara , în special salata și câteva răsaduri în 2/3 din suprafața lui . Vor sta acolo pana da căldura și pot tine in condiții optime pasările afara ... Știu ca aceasta perioada e esențiala pentru ele sa aibă căldura și hrana sa înceapă ouatul de primăvara , de când le ținem iarna în solar avem oua proaspete și suficiente de Paști.

Asa stau lucrurile acum ... am strâns ceva cartoane , am ceva lemn pentru stratul profund , ce îmi va servi la stratul cultivat permanent ... caut niște baloti de paie ... dacă știe cineva în apropiere de  București o sursa ieftina poate îmi lasă un mesaj ... Caut gunoi de grajd compostat ( nu am preferințe la animalul producător) sa vedem ce găsim pe aici ...

Va las cu bine și voi reveni cu detalii în măsura în care reușesc sa structurez, în mare, planul pe care mi l-am propus sa îl duc la bun sfârșit acest an, cu mila lui Dumnezeu.

Spor la gradinarit!

miercuri, 12 februarie 2014

Un an nou , cu ganduri si sperante noi ...

    Am revenit , cu mai putin timp, ( familia noastra numara un membru nou nout - un baietel minunat!) dar cu planuri de gradinarit ce se redefinesc in functie de noile necesitati si posibilitati .
    Am invelit un solar care functioneaza de 2 ani deja , va voi povesti despre el , imediat ce voi avea timp , am demolat casa veche ceea ce a redat gradinii o suprafata de peste 100 de m patrati plus spatiile inutilizabile pana acum din imediata vecinatate . Am inceput constructia de adaposturi noi pentru pasari - era necesar . Gradina sufera continuu modificari ... unele bune altele mai putin bune, dar sper ca in acest an sa pot pune putina randuiala .

Voi reveni cu detalii si noutati in curand . Multumesc tuturor celor care au avut amabilitatea sa treaca pe aici si in lipsa mea . Un an nou  binecuvantat cu roade si nadejde de mai bine!
           Si o imagine de asta vara...


luni, 21 martie 2011

Cum invelim solarul si cu ce?

Dragii mei , o initiativa pentrut anul acesta este ridicarea unui solar pentru legume ...vremea cat si vremurile ne cam obliga... Acum inainte de a va prezenta faza in care este solarelul meu va intreb pe dumneavoastra cititorii mei cu ce va mai inveliti dumneavoastra solarele mai nou ...avand in vedere ca oferta este foarte diversificata... si mai ales poate ati facut experiente cu un anume tip de folie... Astept opiniile dumnevoastra iar eu voi veni cu detalii despre ce am gasit eu si in ce stadiu de amenajare sunt ...

vineri, 18 martie 2011

luni, 7 martie 2011

Dupa o indelungata lipsa...

Desi am lipsit enorm , ograda a supravietuit...e in plina amenajare ...am si un nou membru pe care cu mila lui Dumnezeu o sa vi-l prezint... dar...va mai dura putintel sa imi revin in forma si sa pot spune "si in scris" despre ce mai face ograda mea ...
Va multumesc tuturor celor care m-ati asteptat cu rabdare , si celor care ati comentat pana acum sper sa va pot oferi clipe agreabile si de acum in colo ...

joi, 18 februarie 2010

Doliu in ograda...

A murit Alexia...
As vrea sa spun cuvinte marete... de lauda si admiratie cum se face la moarta unui suflet apropiat dar vorbele ar fi goale si lipsite de profunzime...
Daca exista cuvinte ce pot defini sentimentele dintre oameni acelea pot fi rostite simplu afectiune , tandrete, dragoste , respect...
Dar cum poti defini in cuvinte fara sa gresesti relatia ta cu cel care desi nu e om si nu poate intelege multe, ti-a salvat viata poate nu o data ... si ti-a umplut-o de bucurie de milioane de ori.
Stiti oare ce inseamna sa uiti noaptea poarta deschisa si sa nu-ti pese? Sa pui capul pe perna ta linistit stiind ca cineva acolo nu doarme pentru tine?.... Sau poate ar trebui sa va intreb daca stiti ce bucurie imensa iti umple sufletul cand o privesti in ochi pe cea care cu o seara inainte simtind inima vicleana a hotului a latrat cum numai ea a stiut, trezindu-te din somn in toiul noptii si buimac uitandu-te pe geam sa constati ca furul e pregatit sa-ti sara in curte... ce spaima- si ce recunostiinta si asta nu o data... In lumea ei tacuta a stiut intotdeauna cand un prieten a intrat in ograda si chiar daca nu il mai vazuse pana atunci s-a bucurat vazandu-l... Cati dinte noi recunoastem cine ne este prieten cu adevarat? si avem intelepciune ....
Ar fi multe de spus despre prietena si pazitoarea noastra poate faptul ca a disparut din viata noastra incet si fara zgomot asa cum a intrat...
Imi aduc aminte doi ochi caprui si limpezi ce ma priveau serios intr-o seara tarziu din spatele usii de la sufragerie. Casa era inca in amenajare si nu locuiam decat in bucatarie .
Sotul meu o adusese de la serviciu dupa mai multe zile in care s-a tinut de el in permanenta.
Nu stiam daca trebuie sa ma tem sau sa ma bucur.Era un ciobanesc german in plina tinerete si cu o fata de o seriozitate extaordinara ."E cuminte fata lu tata , nu musca" a spus sotul cu dragoste..." ea o sa fie cainele nostru, gaseste-i un nume frumos caci nu stiu cum o cheama".
Am botezat-o Karina pentru ca mi se parea nespus de frumoasa si dura in acelasi timp, dar am constatat ca imi raspundea cand o strig mai mult din politete... Am decis sa aflu cum o cheama si am facut o lista cu vreo 20 de posibile nume de caini... Am strigat-o pe fiecare in parte dar ma privea cu o fata gidusa parca zambind...am renuntat in curand .Era un caine de o exuberanta exploziva stia sa te bucure, dar mai ales era foarte ascultatoare.... am constatat ca nu e straina de comenzile obisnuite pe care le invata de obicei cainii dresati... si totusi un caine asa bun trebuie sa aiba un nume frumos... gandind la acest lucru si trebaluind prin bucatarie sub ochii atenti ai noului meu chirias de dincolo de usa mi-a venit in minte o soapta :" numele ei e Alexia" . M-a pufnit rasul nu m-as fi gandit niciodata la asa ceva.... dar curioasa la culme am zis sa incerc sa vad ce iese ... Ca sa fiu sigura ca nu ma inseala politetea ei i-am dat drumul in curte sa se joace putin si dupa un timp am strigat-o intr-acel fel ciudat ... intr-o secunda o vad alergand si dand din coada cu bucurie de parca nu-i venea sa creada ... nici mie ca aveam un caine cu un nume atat de bizar...
Am iubit-o toti si ea ne-a iubit pe fiecare in parte in felul ei tacut si fara cuvinte ...
Aseara cu infrigurare , m-am dus sa incui poarta... .Nu ma asteptam sa ne paraseasca atat de repede ... E o senzatie tare dureroasa ca cineva sa moara langa tine si tu sa nu poti face nimic... Simti cat esti de mic si neputincios in fata mortii , tu care treci prin viata invaluit in atata galagie ... Ti se pare ca esti atat de puternic si intelept cand viata te poarta pe val dar iata-te in fata morti fara puteri si gol...
Stim ca moartea e doar o poarta spre viata de dincolo, dar oare de ce ne inspaimanta si ne doare cand o privim in ochi? Probabil pentru ca nu suntem pregatiti sa o trecem inca... dar cand vom fi ?
Cu bine catelusa draga ....